Gagica-ta citește ce scriu?
De unde dracu’ sa stiu? Gagica-ta… hai ma! Vino aici! Stinge-o si vino inauntru, langa mine.
Hmm, nu! O termin si dupa aia. Da’ ce, ai o problema cu gagica ăsta? Suna mai a la micul Paris, aseaa… Iubita, prietena, iubi, tuturel, pisi, mami. Să continui? Tu spune-i cum vrei, eu o numesc cum am chef, că nu e femeia mea!
Esti geloasa, ce tare!
Ha! Haaa-ha! Eu cred că și gagica-ta citeste ce scriu. Am lipici la iubitele foștilor mei iubiți, la nevestele foștilor mei amanți. Mă caută și de pe alte continente. Într-o zi, din Rusia. Alta din Brazilia… Maaam’! Hai, că pe aia din Brazilia o pot lega de cineva, da’ Rusia nu imi spune nimic… Nu imi aduce aminte de nimeni.
Nu cred că citeste. Nu e genul ăsta.
Pfff! E genul feminin și voi habar nu aveți ce le poate mintea! Așa sunteți majoritatea, nu aș putea spune prosti, că nu v-as suporta in preajma mea. Dimpotriva, aveti mai mult creier decat am eu, dar unele lucruri nu le percepeți. Cum e si asta cu femeile voastre. Bănuiesc ca nu vă prea pasă de ele. Ar putea fi o explicație. Mie imi convine, e în avantajul meu și îmi place s-o subliniez.
Eu nu citesc…
Perfect, fiindcă îți interzic!
Esti cu capu, micuto… zau asa…
Rusia?!
zzau!
Wow
doar ma stii, nu stiu de ce intrebi cum sunt cu capul