cand esti singur,
cand te simți singur pe lume
desi ai in jur oameni,
si te doare si ai avea nevoie
de o imbratisare strânsă,.
dar nu ai unde sa iti faci culcuș
acum,
deschide șifonierul!
intinde mainile pe un raft mai sus,
lasa-ti obrazul peste hainele care miros a curat
si ramai asa o vreme,
cu capul si brațele in interiorul sifonierului
cu ochii închiși, imaginand un om
in locul sifonierului,
poate cineva drag,
poate o persoana necunoscuta,
care sigur exista undeva.
nu este nevoie de cuvinte pentru o îmbrățișare
zdravana.
e bine si in tacere.
doar că ..
sifonierul meu nu are inima si aud cu urechea
stanga
doar zgomotul inimii mele
venind din piept.
ma îmbrățișez si ma iubesc singură
cand nu e nimeni altcineva.
uneori însă uit ca pot deschide sifonierul
ca sa mă cuprindă.
luciabordeianu 