ți-a cuprins cineva vreodată mâinile
și ți le-a privit precum făurarul
când contemplă pietrele prețioase neșlefuite,
văzând,
dincolo de orice impuritate
sau linie întunecată, strâmbă,
toată lumina ce se va naște
și crește sub atingerea lui?
mie da.
mâinile acestea două, îndoite și scurte,
cu unghii roase de ani,
cu degete ascuțite spre vârf,
cu palme tăiate de șanțuri ca râuri
căzute din stânci, cu buze de mal
mușcate de vânt și de ploi,
uscate, abrupte.
mâinile mele urâte.
eram amândoi în genunchi.
cu vârfurile tălpilor prin iarbă, înfipte
adânc în pământ iar, de jur
împrejur, stejarii înalți ne țineau
legați ca în ringul de box.
eram amândoi atât de aproape
unul de altul, încât, între corpurile calde,
materia se transforma pe rând,
ba în mine, ba în tine, ba în altceva ce
ne conținea.
eram drepți, încordați ca arcele spre ținte.
tu îmi vorbeai, însă eu mă secasem
de gânduri și mai ales de cuvinte.
te ascultam…
ca un ecou pătruns de sus,
îmi strigai cum să țin pumnul strâns,
să lovesc cu forță în piept,
în coaste, în brațe.
„fă-o ca și cum, acum, între noi, ar fi
pe viață și pe moarte!”
„fa-o, că duc!”
„fa-o să simți!”
între stejari, ca pe ringul de box,
eram amândoi strânși în încleștări
de priviri, de pumni, dintre care nu știu
ce mă rănea sau îmi plăcea cel mai mult.
dar fiecare lovitură ce te atingea,
in mine străpungea prin carne
și,
uneori,
mă mai doare.
Some time ago you told me
Tomorrow
I might not even remember your name
and, since then, I keep on calling yours.
Each day starts and ends
with a ritual.
Between a good morning and
a good night there is an
infinite of us,
together, a single entity that exists
for ever.
Boy, I was never afraid
you might forget my name.
You know me too deep and for too long.
We had so many names before,
and, both, forgot their numbers
because we never kept this score.
Seems strange,
still I got the feeling that,
when this journey begun
I questioned
If I will not remember your name,
when we will finaly reach
the destination?
If I will not find you out there,
anymore?
If we will meet without recognize?
So you started to laugh
loud like a human’s kid,
because you practiced it a lot
in our training for this voyage.
When your laugh exercise stoped,
I think you said
I am not afraid
you’ll forget my name!
You know me too deep and for too long.
If we’ll get lost on that planet,
we will find the way!
We saved all data INSIDE and information’ll
be accessible at right moment.
Just enjoy the ride!
Now, boy, trust data placed
by the general computer!
Or how they call it here,
listen to your heart!
as sounds a song from that Roxette band
we were listening in the ’90s.
We know each other deep and long
thou we will never get lost on earth
or anywhere else in any universe.
Just enjoy the ride!
Rise and ride with me
interstellar!
luciabordeianu 