l-ați închis degeaba în cărți,
l-ați încătușat între două ziduri groase,
coperte carton.
i-ați tatuat negrele cuvinte pe file,
însă poetul nu era un nebun
și gravita liber între cer și pământ,
cu gândul ajungând mai departe.
aici, printre voi, doar o umbră,
o dâră de buze, de ochi, de frunte înaltă.
o dublă personalitate.
poetul nu era nici singur, bolnav sau nebun.
Repetenților!
Lasă un comentariu