Mi se face rau si frig.
Era o seara de vara, la mare.
Sigur nu imi aduc aminte detalii.
Ati vrea voi!
Am ramas doar cu imaginea cu mine pe asfalt.
Purtam fusta, era aproape foarte intuneric iar eu
Nu miscam.
Tremuram, imi era frig, desi asfaltul incalzea gleznele din sandale.
Si dintii imi clantaneau ca un ceasornic vechi, tic-tic-tic-tic.
S-a rascolit stomacul, a inceput sa tresalte ca o cobra, sssst, sssst!
Nu am varsat. Si niciodata de atunci, nu inca.
Si nici nu am mai plans sau asa ceva.
Dar cand vara imi e frig si mi se face rau, nu e semn bun.
Nici pentru mine, nici pentru tine, iubite!
luciabordeianu 
Lasă un comentariu