prin arterele subpamantene,
respir continuu prin capilare.
Prin musuroaie de furnici
sau vagauni roase de rame
sau alte fiinte active, nocturne,
ies spre lumina.
Prin voi.
Voi fi vesnic vie.
Mie nu imi e teama de vreo moarte,
care nu exista, pe care au nascocit-o unii,
mai mult morti decat vii.
Saracii… Nebunii!
luciabordeianu 
Lasă un comentariu