Noapte cu luna

Noaptea aceasta, fă-o a noastră!

Leapădă, umbla spre mine, fără trecut.

Golul…

Eu îl acopăr

sau umplu.

Te aștept în fereastra,

Deschisa.

De-afara urca spre cer sirene, lumini.

Nu, niciodată nu-mi simt ochii

senini sau uscați.

Nici gandul curat.

Dar știi…

Noaptea asta imparte-o în doua!

Jumătate mie, jumătate ție.

Dacă tot vii, adu o țigare.

Prin fereastra deschisa, lumini

imi atârnă pe mâini brățări,

miscatoare, pe piele.

Sa las lumea întreagă din stradă

Sa ne auda, sa nu ne vadă?

Cu totul și cu totul uzi și fluizi,

Reci sau fierbinti,

Printre oameni, sirene, salvări și răniți.

Salvarea noastră e undeva…

Sau poate am găsit-o deja pe aici?

Nu rosti acele cuvinte.

Aprinde!

Si pune-mi pe buze tigarea…

O facem în doua.

Împarte noaptea asta cu mine!

Din luna plina vom descrește,

Treptat, până-n cea noua.

Și luna asta imparte-o cu mine!

Galbena, albă, gri sau albastră,

Ia un cuțit, decupeaz-o de sus,

Întinde-o pe pat, sa o facem a noastră!