Arata-mi un cui!
In care sa agat imaginea cu noi,
doi, in camera asta, pe un perete rece.
Pe rafturi inchise, printre tricouri si blugi,
lasa-ma sa ascund fiecare amintire nascuta cu noi,
doi, in camera asta, intunecata si rece.
In urma acestei secunde sunt mii, egale si vii,
geneza necunoscuta, mister, cu noi,
doi, fiecare inchis, carapace, in bezna si rece.
Sub tricouri si blugi, pe piele purtam urme de cuie.
Foste imagini, cazute, aruncate, arse, inecate sau rupte, nu cu noi.
Doi, in camera asta, geneza, secunde.
Lasă un comentariu