Cadiz era fara indoiala unul dintre cele mai vechi orase ale continentului, rasarit undeva in istorie, cu mai bine de o mie de ani inaintea nasterii figurii reprezentative a crestinismului. Cu gandul inca la intalnirea stranie din seara precedenta, Luise s-a hotarat sa porneasca pe strazile cetatii, in cautarea unor fenicieni si mauri. Nu a fost o alegere dificila, intre o zi pierduta pe plaja si alta petrecuta printre localnici si ziduri de cladiri antice, fiindca ea prefera sa calatoreasca prin intamplarile altora, decat sa se piarda prin gandurile si experientele personale. Strainul care ii tulburase singuratatea, i-ar fi bantuit mintile, daca ar fi ales sa stea pur si simplu intinsa sub soare, cu fata spre ocean, ascultand valuri si glasuri galagioase de turisti veniti din toate colturile lumii.
…….
Se trezi cand noaptea se ingana cu ziua. Jos, in hotel, dadu peste cap o cafea medie, indulcita cu o masura si jumatate de zahar. Fara mic dejun. Nici nu simtea nevoia sa se hraneasca, nici nu ar fi avut cum la ora aceea, aflata in afara programului stabilit pentru masa de dimineata. Se strecura afara si traversa fara graba terasa si strada care o desparteau de plaja. Cand pasi pe nisipul rece, care i se scurgea prin sandale, printre degetele ca niste clepsidre, isi aprinse o tigare. Inainta cativa zeci de metri pana la apa ce se spargea in spume, lingand malul. Cerul se albastrea in stanga, dar aici era semi intuneric si cand tragea, tutunul ardea ca lumina unui far ridicat pentru a atrage ambarcatiuni lansate de pe alte tarmuri paralele, invizibile cu ochiul liber.
In ziua aceea renunta la camera foto, telefon. Nu simti nici o tentatie cand, rascolind cu mana prin bagaje atinse carcasa reportofonului. Dupa ultimul fum porni spre cetate, urmarita din spate de primele semne ale rasaritului acvatic.
luciabordeianu 
Lasă un comentariu