Telefonul suna insistent. Somnambula, a pipait dupa el pe noptiera. L-a gasit prin pat fiindca mai devreme oprise alarma.
La celalalt capat se auzi vocea lui Eric:
– Tu dois partir en Roumanie!
Convorbirea a fost scurta. Detaliile urma sa le discute cu editorul dupa sedinta de redactie, in biroul lui. Nervoasa pe decizie luata fara implicarea ei, a sarit din pat. A facut in fuga cafeaua, a aprins o tigare, desi nu fuma de obicei inainte de ora zece dimineata. La jumatate a stins-o apasat in scrumiera. ”De ce Romania?” se intreba repetitiv, in gand, in timp ce apa o lovea spasmodic sub dus.
-Queue, ce zici de Jeanne? Reusiti sa va imprieteniti de data asta?
Motanul s-a alungit plictisit pe langa picioarele ei, miorlaind dezaprobator.
-N-ai incotro! Trebuie sa plec din tara cateva zile, asa ca fii intelegator…
Traficul o ajuta. Inainte de noua era la sediu.
luciabordeianu 
Lasă un comentariu